Grajduri pentru vite sau apartamente pentru tineri? Greu de spus. Cele 100 de clădiri cu câte 6 ”apartamente”, construite de Primăria Tg Jiu pe bani europeni – 36 milioane euro plus TVA , sunt greu de încadrat chiar și în prima categorie. De ce? Simplu: chiar și atunci când ridici un grajd pentru vite, este nevoie de puțină responsabilitate. Este exact ce le lipsește cu desăvârșire firmelor care lucrează acum la edificarea ”locuințelor” ce trebuiau finalizate de anul trecut.
Din 31 octombrie până în 4 noiembrie a plouat mult, la Târgu Jiu. Dovada: captură de pe un site de specialitate.
Marți, 3 noiembrie, structurile mai multor clădiri erau îmbibate de apă și pe alocuri înnegrite. Pe blocul din poza de mai jos s-au montat, cu câteva săptămâni în urmă, opt plăci OSB, vizibil afectate de precipitații.
După numai trei zile, în 6 noiembrie, structura de lemn fusese deja acoperită integral cu plăci OSB, deși era imposibil să se fi uscat în cele trei zile.
Iar după câteva ore, în 7 noiembrie, deja toată structura de lemn ud era acoperită și cu vată minerală.
Dovezile prezentate până aici deja ne scot și din ipoteza mai puțin pretențioasă a construirii unor grajduri pentru vite. Căci nici pentru adăpostirea unor animale nu ajungi să pui osb și vată minerală peste lemn îmbibat de apă.
Dar veți vedea că nu e doar atât: ”doreii” angajați de primarul Romanescu Marcel pun vata minerală și, în unele cazuri, dau și primul strat de tencuială, înainte de a face acoperișul!
În cazul clădirii prezentate mai sus, avem dovada că în 7 noiembrie 2026, când termosistemul de vată minerală era deja montat pe fațada laterală, ”doreii” încă nu se apucaseră să monteze acoperișul de tablă.
În acest punct, se cuvine să ne uităm în proiectul tehnic. Fiindcă, mai ales atunci când construiești cu bani europeni – 36 milioane euro plus TVA – respectarea proiectului tehnic este obligatorie, nu opțională.
Să verificăm dacă în proiectul tehnic scrie că structura de lemn, placată cu OSB, se abandonează în ploaie, câteva luni. Sau dacă lemnul trebuie să fie ud, înainte de a se placa cu OSB și cu vată minerală. Și dacă ai voie să folosești cel mai ieftin lemn, netratat ignifug și antiseptic.
Așadar, iată ce scrie în proirctul tehnic: „In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele în lucru trebuiesc protejate cu materiale corespunzatoare. (…) Se vor respecta măsurile preventive prescrise în STAS 2925-86, privind depozitarea, protecția împotriva precipitațiilor, evitarea umezirii lemnului. (…) Se va proceda la protejarea materialului lemnos care se introduce în procesul de consolidare cu substante fungicide. (…) Toate elementele din lemn ale structurii se tratează ignifug. (…) Structura se va executa din lemn de brad C24, clasa de calitate I, clasa 1 de exploatare. (…) Materialele si utilajele predispuse deteriorarii vor fi acoperite cu prelate sau folii impermeabile. Se va prevedea un sistem de ventilare care sa previna condensul si degradarea materialelor.”
Acum, confruntând prevederile proiectului tehnic cu dezastrul probat prin dovezile foto publicate mai sus, concluzionăm că ceea ce se construiește, acum, în cartierul Narcise din Târgu Jiu are doar legături extrem de vagi cu documentația de specialitate și cu normativele în vigoare.
Acel lemn îmbibat de apă, împachetat din 3 până în 7 noiembrie cu OSB și vată minerală, trebuia verificat de cineva, înainte? Se putea preveni ”punerea în operă” a acestei surse sigure de mucegai?
Sigur că da, ne lămurește tot proiectul tehnic: „Verificarea pe faze determinante a categoriei de lucrări de dulgherie se va face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se «proces verbal de verificare pe faze de lucrări», respectiv «proces verbal de lucrări ascunse» după caz, înscrise în registrele aferente. (…) La receptionare structurilor de lemn se vor verifica îmbinările, calitatea elementelor, tratarea corespunzătoare. Verificările se vor consemna în proces-verbal, precum și abaterile existente.”
Așadar, în teorie, dirigintele de șantier și reprezentanții Primăriei Târgu Jiu trebuia să fie la fața locului, să verifice umiditatea lemnului, înainte să fie acoperit cu OSB și vată minerală, și să certifice în documente oficiale că lemnul era suficient de uscat încât să poată fi acoperit cu termosistem. În realitate, nu se verifică nimic și toată documentația e semnată în fals, post-factum, la grămadă.
Aceeași echipă de ”verificatori” trebuie să se asigure că firmele contractate de Primăria Tg Jiu folosesc doar lemn de brad C24, clasa de calitate I, clasa 1 de exploatare, tratat ignifug și antiseptic. Din moment ce proiectul tehnic obligă constructorii să folosească doar lemn IGNIFUGAT și ANTISEPTIZAT, e clar că aceste tratamente sunt și plătite, din bani europeni, de Primăria Târgu Jiu. Dar cine verifică dacă ignifugarea se face cu adevărat? Ați ghicit: nimeni.
Din moment ce, de la debutul acestui șantier, tot lemnul a fost depozitat direct pe sol, nu de puține ori în nămol, și fără niciun fel de protecție, cine ar putea crede că aceste firme au tratat lemnul așa cum cere proiectul tehnic? Nimeni. Dacă ne uităm la lemnul din poza de mai jos, situația devine și mai ”încurajatoare”: lemnul nu e tratat, dar măcar e ”cum trebuie”: ud.
În același proiect tehnic scrie, cât se poate de clar: vata minerală se montează abia după ce este gata acoperișul. Iar dacă plouă, termosistemul trebuie protejat instantaneu: „In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele în lucru trebuiesc protejate cu materiale corespunzatoare.”
Din păcate, așa cum se vede și în pozele de mai jos, constructorii din cartierul Narcise pun vata minerală și dau primul strat de tencuială înainte de a finaliza acoperișul. De aceea, apa din precipitații se infiltrează în termosistem și se prelinge pe tencuială: altă sursă sigură de mucegai, pentru viitorii locatari.
Multitudinea clădirilor la care am descoperit aceste abateri demonstrează că la edificarea acestor blocuri s-au ignorat în totalitate prevederile proiectului tehnic. Atât dirigintele de șantier, cât și reprezentanții Primăriei Târgu Jiu au făcut figurație, aprobând și plătind toate aceste aberații.
Din păcate, efectele se văd la tot pasul. În poza de mai jos, o fațadă pe care s-au umflat și termosistemul, și tencuiala, din cauza inflitrării precipitațiilor. Căci, așa cum puteți observa, învelitoarea nu este finalizată.
Proiectul tehnic cere ca ferestrele să fie montate abia după ce pereții sunt închiși cu OSB și acoperiți cu termosistem. La lucarnele din fotografie, ferestrele stau în scheletul de lemn gol, fără pereți în jurul lor.
Tot acest șantier e un rai al șobolanilor, în care nu se respectă nicio normă de gestionare a deșeurilor.
Cu toate acestea, primarul Romanescu Marcel pretinde că peste doar câteva zile, la sfârșitul lunii noiembrie 2026, toate cele 600 de ”apartamente” vor fi predate ”la cheie”, iar cartierul va fi mai frumos ca în pozele pe care le-a vânturat în campania electorală din 2024, când a promis case pentru tineri, nu niște cotețe din ai căror pereți explodează mucegaiul. Să le revedem…
În toate pozele mincinoase publicate până acum de Romanescu, pereții blocurilor sunt acoperiți cu riflaje de lemn. Așa scrie și în proiectul tehnic. Dar, la fel ca în cazul tuturor celorlalte lucrări de zeci de milioane de euro din Târgu Jiu, primarul s-a arătat binevoitor cu constructorii – din motivele arhi-cunocute – și i-a iertat de riflaje, căci la ”cotețe” merge și fără.
În aceste clădiri se vor muta 600 de familii cu venituri reduse. Majoritatea vor porni ”de la lingură”. Își vor face credite, își vor lua mobilă, electrocasnice, își vor făuri vise, legate de aceste cămine. Vor naște copii. În tot acest timp, mucegaiul însămânțat în pereți de aceste firme va ieși la lumină și îi va trezi pe bieții locatari din visare.
Într-un episod viitor, alte dezvăluiri de groază despre acest cartier: cum se vor încălzi locatarii și la ce prețuri, de ce nu s-au mai montat sistemele de încălzire economice prevăzute în proiectul tehnic, în ce hal au montat boilerele de apă caldă menajeră, pe casa scării, fără niciun fel de protecție, și multe altele. Fiindcă Romanescu s-a străduit să ajute firmele să monteze echipamente mult mai ieftine, dar mari consumatoare de energie electrică, aceste locuințe nu mai îndeplinesc standardul NZEB plus, finanțat cu 36 milioane euro plus TVA, bani europeni. NZEB plus ar fi adus facturi foarte mici la utilități, pentru tinerii cu venituri reduse ce se vor caza aici. Dar Romanescu a ales să ajute firmele constructoare să facă profituri uriașe, montând pentru încălzire cele mai ieftine aparate de aer condiționat de pe piață. Doar la asta să vă gândiți: că 600 de familii cu venituri mici se vor încălzi doar cu aer condiționat (!!!) și vor plăti facturi de energie electrică în consecință, în niște locuințe care, prin proiect, ar fi trebuit să genereze costuri foarte mici pentru utilități. Și încă ceva: ce se va întâmpla cu rețeaua de alimentare cu energie electrică din zonă, iarna, când doar pentru încălzire vor porni în același timp 600 x 2 = 1200 de aparate de aer condiționat? Sau când temperaturile scad sub – 5 grade, și e nevoie ca locatarii să bage în priză alte surse de încălzire, radiatoare, reșouri, calorifere electrice, fiindcă la – 5 grade aparatele de aer condiționat nu mai funcționează?
